PROFESORUL EMERIT
MARIN BĂNĂRESCU
120 DE ANI DE LA NAŞTERE
Î
n
anul 2010 se împlinesc 120 de ani de la naşterea profesorului
emerit Marin Bănărescu, personalitate care pe parcursul vieţii a
reuşit să modifice de o manieră semnificativă pregătirea
inginerească în domeniul maşinilor termice şi a transportului
feroviar. Este creatorul şi în acelaşi timp ctitorul primei şcoli
timişorene de maşini termice.
Când rememorăm viaţa profesorului emerit Marin Bănărescu avem în faţă destinul unei personalităţi marcante şi de excepţie.
Născut în anul 1890 comuna Lăceni, judeţul Teleorman, absolvent al liceului Traian din Turnu Severin promoţia 1909 urmează studiile superioare la Şcoala de Poduri şi şosele din Bucureşti şi obţine titlul de inginer în 1915.
Lucrează din anul 1915 o perioadă scurtă la serviciul tehnic al primăriei Municipiului Craiova, în vara anului 1916 este concentrat şi participă la războiul reîntregirii neamului, ca ofiţer de arteliere, dinstingându-se în luptele din nordul Olteniei şi de la Mărăşeşti, fiind avansat în grad şi medaliat.
În anul 1919 lucrează ca inginer la atelierele CFR Iaşi, în calitate de subşef de secţie, iar în perioada 1920-1922 îndeplineşte funcţia de şef al biroului tehnic de la atelierele CFR din Turnu Severin.
În perioada 1922-1945 ocupă funcţii de conducere în cadrul atelierelor CFR din Timişoara. Devine pensionar CFR în anul 1945 din funcţia de inspector general la direcţia atelierelor CFR Timişoara.
Venirea cu serviciul la Timişoara coincide şi cu înfiinţarea Şcolii Politehnice din Timişoara şi dat fiind deosebita sa activitate inginerească în cadrul transporturilor feroviare este invitat de rectorul Traian Lalescu şi devine la 1 octombrie 1922 profesor suplinitor la disciplinele termotehnică şi maşini termice.
Încă din primii ani de profesorat la Şcoala Politehnica din Timişoara, facultatea de Electromecanică, se dedică cu pasiune şi tenacitate la munca de instruire inginerească şi civică şi devine profesor titular.
Militează cu multă răbdare şi înţelepciune la formarea unor ingineri necesari etapei dar şi ancoraţi puternic în viitoarele tendinţe de dezvoltare ale societăţii.
Profesorul militează pentru dezvoltarea multidisciplinarităţii şi legarea teoriei de practică, stabilind legături puternice cu industria naţională ancorată în tendinţele dezvoltării pe plan mondial.
În domeniul termic a transmis cunoştinţe deosebite şi valoroase pregătirii inginereşti la cursurile: termotehnică; maşini cu abur şi piston; turbine cu abur şi gaze; motoare cu ardere internă; gazogene;ş.a.
Se preocupă de tipărirea cursurilor la aceste discipline care au constituit un material documentar deosebit pentru acea etapă de dezvoltare a învăţământului ingineresc.
A redactat şi tipărit tratatul Motoare cu ardere internă în 2 volume în anii 1957-1959 cărţi de referinţă în domeniul a căror actualitate dăinuie şi actualmente.
A fost un împătimit al creării laboratoarelor cu caracter didactic şi de cercetare.
În anul 1923, într-o baracă de lemn înfiinţează primul laborator de motoare cu ardere internă în care funcţionau standuri de motoare stabile şi de motoare uşoare (de tracţiune) dotate cu aparatură de măsură şi pentru determinarea performanţelor. Preocuparea pentru dezvoltarea şi dotarea laboratorului de maşini termice inclusiv de turbo-motoare nu l-a părăsit şi a reuşit în 1956 să creeze un laborator modern cu 8 standuri de încercare a motoarelor termice de tracţiune şi un stand de testare şi încercare a turbo-motoarelor. S-au creat condiţii de studiere a proceselor termice din aceste motoare şi de a le ridica calităţile şi performanţele.
În acest laborator s-au făcut studii de încercare şi omologare a motoarelor de tractor, de autocamioane, de autoturisme şi a unor motoare stabile contribuind astfel la creerea şi dezvoltarea industriei maşinilor termice.
De asemenea în acest laborator s-au creat condiţii ca doctoranzii pe care i-a condus să desfăşoare deosebite activităţi de cercetare şi contribuie la dezvoltarea ştiinţifică a maşinilor termice.
A fost un bun orgnanizator al practicii studenţeşti în timpul şcolarizării şi un pasionant oraganizator al excursiilor de studii în ţară şi străinătate, la universități tehnice, uzine de profil şi de obiective turistice deosebite.
Aceste excursii au fost de un real folos în pregătirea inginerească dar şi civică a studenţilor Facultăţii de Electromecanică din Timişoara.
Un bun inginer, un profesionalist în instruire, un patriot desăvârşit şi-a pus întreaga viaţă în interesul dezvoltării societăţii şi a formării cetăţeanului şi omului de decizie.
Profesorul emerit Marin Bănărescu a ocupat o perioadă lungă de timp funcţia de decan al Facultăţii de Electromecanică (1926-1944), cea de rector (1944-1946) şi cea de şef de catedră la Maşini Termice (1948-1962) şi a contribuit în mod deosebit la dezvoltarea învăţământului superior tehnic din ţara noastră.
Datorită prestigiului profesional, al calităţilor de conducător şi de îndrumător al pregătirii pentru meserie şi viaţă, profesorul Emerit Marin Bănărescu a fost distins cu numeroase distinţii onorifice, titluri şi medalii, inclusiv o stradă din Municipiul Timişoara şi o sală din Facultatea de Mecanică îi poartă numele.
Profesorul emerit Marin Bănărescu a fost un om de vastă cultură tehnică şi umanistă, un formator de tineri specialişti dar şi de cetăţeni deosebiţi.
La acest moment comemorativ şi în liniştea clipelor în care revăzând viaţa unui om se pot lega frânturi din cele trecute şi se pot explica nu numai activitatea tehnică, dar şi cea umană care a contribuit la nemurirea profesorului emerit Marin Bănărescu.
Să învăţăm de la înaintaşii noştrii, să nu uităm trecutul şi să-l folosim ca o fereastră deschisă pentru viitorul învăţământului ingineresc.
Profesorul emerit Marin Bănărescu ne-a părăsit în noiembrie 1974 dar rămâne o figură luminoasă demnă de urmat, un inginer devotat până la sacrificiu meseriei, un om de înaltă omenie, un savant patriot, un om de cultură universală şi este o recunoaştere din partea noastră a ceea ce a făcut şi reprezintă un îndemn pentru generaţiile viitoare de a folosi ceva din viaţa ilustrului profesor universitar.
ASTR Filiala Timişoara
Biroul de conducere
