Academicianul Dan Mateescu s-a nascut in Calarasi, la 15 noiembrie 1911, intr-o familie de intelectuali, instarita si apreciata de localnici. In localitatea natala urmeza scoala primara si liceul Stirbei Voda, dupa a carui absolvire se inscrie pantru studii superioare la Scoala Politehnica din Berlin – Charlottenburg, intentionand sa studieze in domeniul petrol – chimie. Alaturi de alti colegi romani se decide insa pentru constructii, obtinand diploma de inginer in 1934.
In vara anului 1932 face practica la Uzinele si Domeniile Resita, unde ii uimeste pe ingineri si proiectanti cu noutatile invatate, precum: calculul analitic al eforturilor sau calculul acestora cu ajutorul liniilor de influenta. Ca urmare, uzina ii ofera o bursa pe urmatorii doi ani de studii si propunerea de angajare la finalizarea studiilor.
Dupa satisfacerea stagiului militar, din 1935 pana in 1948 isi desfasoara activiatea in cadrul Uzinelor si Domeniilor Resita, mai intai ca inginer proiectant si apoi ca sef al sectiei de montaj, sef al sectiei de proiectare si in final sef al fabricii de poduri si constructii metalice. In aceasta perioada elaboreaza proiectul structurii metalice a palatului cailor ferate din Bucuresti, prima constructie sudata din Romania. De asemenea proiecteaza si urmareste executia podurilor metalice de cale ferata de pe raurile: Somes, Jiu si Siret, a unor hangare la Baneasa, Brasov si Cluj, inclusiv a celor pentru armata din perioada celui de al II-lea razboi mondial.
Pentru extinderea productiei de constructii metalice la nivelul cerintelor vremii, infiinteaza si conduce fabrica de constructii metalice de la Bocsa.
In 1944, arhitectul Victor Vlad, intemeietorul Facultatii de Constructii din Timisoara, ii ofera postul de profesor la disciplina de poduri metalice, pe care in acel an l-a predat comasat studentilor, care s-au deplasat ei la Resita, iar ulterior, a facut naveta pana in 1948, cand devine profesor titular si tot odata sef al catedrei de constructii metalice si se stabileste definitiv in Timisoara.
Aici infiinteaza biroul de studii si proiectari pentru Combinatul Siderurgic Hunedoara, care in 1951 devine filiala IPROMET Timis, in cadrul caruia, impreuna cu cadre didactice ale facultatii elaboreaza proiecte pentru: otelaria noua, furnalele si laminoarele CSH.
In 1952, cunoscand importanta legaturii teoriei cu practica, infiinteaza laboratorul de constructii metalice, primul de acest fel din tara.
In 1954 obtine dreptul de conducere la doctorat in domeniul: constructii metalice, fiind pana in 1966 si singurul conducator din tara in acest domeniu.
In 1956 – 1958 functioneaza si ca profesor asociat la nou infiintata facultate de constructii din Cluj-Napoca.
In 1958 incepe cercetarile experimantale la oboseala prin incercari pe modele, dar si la scara naturala, construind in acest scop o masina de incercari speciala, care a impus realizarea unei cladiri de 20 m lungime, amplasata pe terenul ocupat in prezent de Facultatea de Constructii.
In continuare urmarind dezvoltarea laboratorului de constructii metalice cu aparatura moderna si performanta, obtine aprobarea pentru construirea halei actualului departament CMMC, conceputa ca si constructie metalica usoara si realizata, pe baza unui proiect de diploma studentesc, exclusiv cu personalul tehnic al laboratorului si aportul studentilor in practica.
In acelasi timp, cunoscand structura vechii otelarii de la Resita a carei demolare incepuse, solicita si obtine la pret de fier vechi, grinzile cailor de rulare, pe care le foloseste la alcatuirea cadrelor de rezistenta a caldirii actualului departament CMMC.
In 1972 obtine fonduri pentru realizarea cladirii ASPC de pe str. Petre Ramneantu, realizata cu stalpi metalici cu sectiune cruciforma compusa din doua profile I, prevazuti cu consloe scurte la nivelul etajelor, pe care reazema placi de tip cheson, cu dimensiuni de 7 x 4 m, proiectate de regretatul prof Gruner Iosif si realizate in regie proprie, pe platforma de prefabricate a trustului local de constructii de la spitalul judetean Timisoara.
In 1973 initiaza si organizeaza prima conferinta nationala de constructii metalice, care din 1988 obtine caracter international.
In 1974 este ales membru titular al Academiei Romane, fiind primul academician din domeniul constructii. In aceasta calitate contribuie substantial la transformarea Bazei de cercetari Timisoara a Filialei Timisoara a Academiei Romane, al carei director si presedinte a fost timp de 10 ani.
In 1989 infiinteaza Comisia de stabilitate a constructiilor metalice din cadrul filialei.
Pe parcursul activitatii academice a initiat si condus numeroase cercetari in cadrul Sectiei de constructii metalice sudate si a Centrului de Cercetari Tehnice si Fundamentale Avansate - CCTFA si a initiat si organizat manifestarea: Zilele academice Timisene.
Activitatea stiintifica a regretatului Acad. Dan Mateesu este concretizata in peste 200 de lucrari stiintifice, prezentate si publicate la diferite seminarii, conferinte si congrese nationale sau internationale.
Printre cartile de mare valoare si larg interes, publicate ca autor unic sau in colaborare se numara:
Academicianul Dan Matreescu, a fost un ilustru dascal, care a ramas de neuitat in memoria studentilor sai, prin acuratetea cursurilor predate, prin corectitudinea comportamentului sau, atat cu colegii cadre didactice cat si cu studentii, prin perstigiul profesional de care se bucaura in tara si strainatate.
Numeroasele proiecte elaborate si constructiile remarcabile realizate, articolele si cartile publicate in literatura de specialitate constitue si in prezent repere demne de urmat pentru generatiile de specialisti in formare.
Prof.dr.ing. Liviu GADEANU
